| Polinezia Franceza contine 5 subdiviziuni administrative (franceza subdivisions administratives) fiecare formate din mai multe grupuri de insule: |
| |
| Insulele Vantului (franceza: Iles du Vent) parte din Arhipeleagul Societatii (franceza archipel de la Soci?t?), si situate in partea de est-sud-est a arhipelagului. Cele mai cunoscute insule sunt: |
| Tahiti - cea mai mare si cea mai populata insula din Polinezia Franceza; |
| Insula Moorea; |
| Insulele Maiao, Mehetia si atolul Tetiaroa; |
| |
| Insulele sub Vant (franceza: Iles Sous-le-Vent) si ele parte din Arhipelagul Societatii si situate in partea de vest-nord-vest a arhipelagului. Cele mai cunoscute insule sunt: |
| Bora Bora si Maputi; |
| Huahine; |
| Raiatea, cea mai mare insula din subdiviziune; |
| Tahaa, situata in aceeasi laguna cu Raiatea; |
| Atolurile Motu One, Maupihaa, Manuae si Tupai; |
| |
| Insulele Marchize (franceza: Iles Marquises), situate in nord-estul Polineziei Franceze, cele mai apropiate de Hawaii si la est de Kiribati. Cele mai cunoscute insule sunt: |
| Grupul din nord, in jurul insulei Nuku Hiva, a treia ca marime din Polinezia Franceza; |
| Grupul din sud, in jurul insulei Hiva Oa; |
| |
| Insulele Australe (franceza: Iles Australes), in sudul Polineziei Franceze, compusa din doua arhipelaguri: |
| Insulele Tuba? situate in sud-vest, la estul insulelor Cook; |
| Insulele Bass, cele mai sudice ale Polineziei Franceze; |
| |
| Insulele Tuamotu-Gambier, cea mai intinsa subdiviziune, situata in centrul si estul Polineziei Franceze. Este compusa din doua arhipelaguri: |
| Insulele Tuamotu, un arhipelag compus din 84 de insule, recife si atoluri, ce se intinde din nord-vestul Polineziei Franceze in estul acesteia, organizate sub forma a 17 comune. Sunt formate din mai multe grupuri: Insulele Regelui George, in nord-vest; Insulele Palliser, la sud de precedentele; Insulele Raeffsky, in centrul arhipelagului; Insulele Dezamagirii, in nord-estul arhipelagului; |
| Un grup de insule si atoluri distantate aflate in centru (Marokau-Ravahere, Hao, Amanu si Vahitahi) si in nord-est(Fangatau, Fakahina, Tatakoto, Pukarua, Reao): Insulele Ducelui de Gloucester, in sud-vestul arhipelagului; Insulele din grupul Acteon si atolurile Mururoa si Fangataufa in sud-est. Acestea din urma sunt in curs de retrocedare catre autoritatile civile; Insulele Gambier in sud-estul Polineziei Franceze, cele mai apropiate de insulele Pitcairn; |
| |
| Insula Bora Bora |
| Insula Bora Bora este asezata la 225 km nord-vest de Tahiti, are 6,5 km lungime si 4 km latime. Insula apartine colectivitatii de peste mari franceze, Polinezia franceza. |
| Formata in urma unor eruptii la nivelul fundului oceanic care au fortat lava sa treaca de suprafata oceanului, candva se inalta cam la 1200 m deasupra apei si la 5400 m sub apa. Dupa stingerea vulcanului, lava nu a mai putut sa contribuie la crearea insulei, asa ca Bora Bora a ramas in seama fortelor de eroziune. Varfurile Otemanu si Pahia, care se inalta mai mult de 655 m deasupra nivelului marii, reprezinta tot ce a mai ramas din marginea de nord a craterului. Impanzite haotic cu stanci abrupte si abisuri verticale, pantele muntoase sunt azi imbracate intr-o bogata vegetatie tropicala. |
| Navigatorii polinezieni au fost primii care au pasit pe insula Bora Bora inainte de secolul al IX-lea. Inaintasii lor erau populatia Lapita, o rasa straveche de navigatori priceputi care au ajuns in Fiji pornind din Noua Guinee in jurul anului 1000 i.Hr. Polinezienii au taiat o mica parte a padurii tropicale, au cultivat pamantul si au pescuit in apele recifului. |
| |
| Tahiti |
| Tahiti numele original Otaheite este insula principala dintre Insulele Societatii si cea mai mare insula din Polinezia franceza. Insula este situata la 149,5? vest si 17,66? sud in Pacificul de sud, avand capitala la "Papeete" (127.635 loc. in 2002). |
| Insula este formata din doua parti de uscat cu o latime mai mare legate intre ele printr-un istm. Partea nordica a insulei "Tahiti-Nui" (Marele Tahiti) este locuita de majoritatea populatiei insulei pe cand partea sudica numita "Tahiti-Iti" (Micul Tahiti) este aproape nelocuita. Insula are o suprafata de 1.043 km?, fiind compusa din roci vulcanice ce ating altitudinea de 2200 m deasupra n.m.. Insula este inconjurat ca un brau de un atol de corali intrerupt pe alocuri. La nord de Tahiti se afla cateva insule mai mici. |
| |
| Arhipeleagul Tuamotu |
| Arhipeleagul Tuamotu (denumire veche: Insulele Paumotu, Dangerous Islands, Low Archipel) apartine de Polinezia franceza, arhipeleagul fiind situat la est de Arhipeleagul Societatii fiind arhipeleagul cu cel mai mare numar de atoli (cca. 78) cu insule nenumarate dintre 45 sunt locuite, cca. 15 000 de polinezieni. |
| Arhipeleagul Tuamotu fiind foarte rasfirat este arhipeleagul cu cea mai mare intindere de pe glob. Insule sunt grupate sub forma de lanturi, care se intind din sud de la Mataiva spre nord pana la Temoe si spre sud-est pe o distanta de 2000 km, pe o suprafata de 2 milioane km? din care uscat este numai 850 km?. Insulele arhipeleagului cu exceptia Insulelor Gambier insule de origine vulcanica din sud, sunt toate insule joase (altitudinea de 80 m deasupra n.m.) inconjurate de atoli de corali. |
| Clima este calda tropicala umeda, cu o temperatura medie anuala de 26 ?C. Apele curgatoare sau izvoarele sunt temporare nu curg tot timpul anului, apa de baut fiind apa de ploaie. Precipitatiile sunt bogate pe insula 1.400 mm/an in comparatie cu orasul K?ln care are in medie 700 mm/an. Perioada mai uscata pe insule fiind in lunile septembrie si noiembrie. |
| |
|
| |
|
