 | | Biserica de lemn din Cizer se afla din 1968 restaurata in Parcul Etnografic National "Romulus Vuia" din Cluj-Napoca. Biserica are o valoare istorica deosebita, fiind considerata lucrarea mesterului de biserici Vasile Nicula Ursu, cel care, sub numele de Horea, a intrat in istoria nationala ca martir al rascoalei taranesti din 1784. Din punct de vedere arhitectural biserica prezinta calitati tehnice, formale si decorative ce o recomanda drept una dintre cele mai reprezentative dintre lacasurile de lemn din Transilvania. |
| | | | Inscriptiile de pe portalul de la intrare si de pe portalul intrarii in nava dateaza ridicarea bisericii in anul 1773. Traditia locala atribuie ridicarea bisericii mesterului Horea. Acesta a locuit in acea perioada in apropierea satului, in Iegariste, pe domeniul familiei Banffy, familie care avea in posesie si satul Cizer. Traditia este sustinuta de inscriptia: "lucrat Ursu H(orea)", incizata pe o grinda a boltei, un loc neobisnuit pentru o semnatura. Horea insusi mentioneaza in testamentul sau ca a fost dator cu 44 floreni lui "Nicula Ion a Neamtului, mesterul care a facut biserica din Tazeri". Referirea la un alt mester nu exclude participarea sa. Din contra, mentionarea datoriei sugereaza ca cel care a primit banii, in urma targului de constructie, a fost Horea. El a fost implicat in ridicarea bisericii, desigur, impreuna cu Nicula Ion a Neamtului. Mesterii de biserici lucrau adeseori cate doi, de obicei legati prin legaturi de sange. Vasile Nicula si Ion Nicula puteau fi, asa cum a sustinut Valeriu Butura, rude din neamul Niculestilor, de origine din Arada, in Tara Motilor. | | | | Un deceniu mai tarziu, Horea a jucat un rol principal in desfasurarea rascoalei taranesti de la 1784, intrand, prin martiriul sau, in istoria nationala. Datorita acestui destin unic, documentele vremii au surprins crampeie din viata lui. Se cunosc, de asemenea, mai multe imagini de epoca cu acest mester de biserici, care, altfel, era menit sa ramana anonim. | | | | | |
|
