| Viseu de Sus este un oras in judetul Maramures, Romania. |
| |
| Orasul Viseu de Sus, dupa cei mai multi autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365. Aceasta prima mentionare a Viseului ca localitate apare in diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. Dupa altii localitatea este atestata din anul 1549 cu denumirea de "Viseul Nou" sau "Intre Rauri", fiind situata la confluenta celor doua rauri – nume intalnit pana la inceputul secolului XX. |
| |
| Orasul se afla situat la confluenta a doua rauri Viseu si Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului marii, avand latitudinea nordica 47 grade si 43 minute si longitudinea estica de 24 grade si 25 minute, avand infatisarea caracteristica oraselor de munte. Se invecineaza la NNE cu muntii Maramuresului si Republica Ucraina, la SE cu Muntii Rodnei si are ca vecini comunele Moisei in partea de SE si Viseu de Jos in partea de V si Poienile de sub Munte in partea de NV. |
| |
| Privit in ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune inconjurata de dealuri. Caracteristice sunt pantele inclinate, vaile adanci si inguste, cu dealurile cu inaltimi ce variaza intre 400 si 1.042 m (varful lui Dan). |
| |
| Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Muntilor Maramures, un defileu ce separa cateva masive: Prislopasul (1201 m), Grebeni (1594 m) intre Novat si Novicioru, Novicioru (1452 m). In nord-est, intre Vaserul Superior si granita, se afla o serie de culmi de 1300-1500 m, desprinse dintr-o creasta unitara pe care merge granita, situata la 1500-1700 m, numita Culmea Stevioara. La nord de cotul Vaserului, intre vaile Faina si Botizu, se afla muntele Suligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser pana la Valea Taslei. Masivul principal il formeaza Varful Toroiaga (1930 m), prelungit in est cu Piciorul Caprei (1804 m) si in nord cu Varful Tiganului (1736 m). |
| |
| Raul Viseu |
| Isi are izvorul sub pasul Prislop, la 1414 m altitudine si se varsa in Tisa langa localitatea Valea Viseului la circa 330 m altitudine. Dreneaza un bazin hidrografic cu o suprafata de 1606 kmp, desfasurat intre Muntii Maramuresului in est si Muntii Rodnei in sud. Viseul are o lungime de 80km si pana la Borsa-Moisei, se mai numeste si Bors sau Viseut. |
| Bazinul hidrografic al Viseului este dezvoltat, in cea mai mare parte a sa, in zona montana 67%, care ii asigura o densitate mare a retelei hidrografice si o scurgere specifica dintre cele mei ridicate din tara. Datorita precipitatiilor abundente, peste 1000 mm, densitatea retelei hidrografice are valori de 0,7-1 km/kmp. In aval de Moisei, bazinul Viseului devine puternic asimetric, dezvoltandu-se cu precadere pe dreapta. |
| |
| Raul Vaser |
| In zona de izvor are o panta mare, de 20-50 m/km. Dupa patrunderea in Depresiunea Maramures isi croieste o vale larga cu ingustari locale. Raul Vaser izvoraste din Muntii Maramuresului, se formeaza din izvorul Boului si izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important afluent al Viseului cu debit mai mare decat acesta. Vaserul trece peste linia marilor inaltimi dintre Pietrosul Maramuresului si Toroiaga. Dreneaza o suprafata de 422 km 2,are o lungime de 42 km si un debit mediu de 9 mc/s. |
| |
| Ape minerale |
| Pot fi utilizate cu succes pentru imbuteliere cat si in scop balnear (au mai fost bai si acum 30-40 de ani), prin amenajari locale. |
| In zona Muntilor Maramuresului au fost identificate in peste 20 de puncte: pe Vaser, la Faina, Suligu, Glimboaca, Novat, etc. Dintre acestea se remarca izvorul Suligu, care are o mineralizatie totala de 9,8/l si 2,3 g/l CO2. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se gasesc in zona orasului Viseu de Sus si pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului si in special izvorul cunoscut sub numele de "Gulaci", au o mineralizatie de 12,7 g/l si o concentratie de 2,26 g/l CO2. |
| |
|
| |
|
