| Targu Secuiesc este un municipiu din judetul Covasna, Romania, totodata centrul scaunului istoric secuiesc Kezd. |
| |
| |
| Centrul istoric |
| |
| Centrul de forma ovala, care a fost si piata orasului, are un stil unic in Europa: din el ies in forma razelor soarelui asa-numitele "udvarterek" (in traducere aproximativa "curti"), niste stadute infundate (in oras exista 72 asemenea "stradute"). Acestea au luat fiinta odata cu dezvoltarea orasului, cand familiile de mestesugari au inceput sa construiasca in gradinile din spatele cladirilor principale (care dadeau spre centru) alte case, cu acces usor in piata. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case in asa fel incat sa blocheze accesul din afara pietei. Accesul in centru se face prin patru strazi de la "coltul" pietii. Incepand cu deceniul al optulea al secolului 19, casele mici, de lemn, ale mestesugarilor au fost inlocuite treptat de casele din piatra, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramica a orasului reflecta centrul mic, ingust, datorat aglomerarii caselor. |
| |
| |
| Primaria orasului |
| |
| In coltul nord-vestic al centrului este asezata cladirea cu doua etaje a Primariei. A fost ridicata in 1907 pentru Casa de economii si ajutor. Destinatia cladirii s-a schimbat de-a lungul timpului. In 1945 a devenit sediul partidului comunist. Pana in decembrie 1989 se afla si Consiliul Popular. Astazi este sediul administratiei locale. |
| |
| Pe latura nord-vestica a centrului istoric se afla Casa de Cultura a orasului, construita in anii 1903-1904. Are o sala de teatru cu 500 de locuri si o sala de conferinte de 200 de locuri; pe langa acestea, clubul, spatiile expozitionale, galeria permanenta si salile de repetitii asigura activitatea ei variata. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universitatii populare, al formaltiei de dansuri populare "Vigadó" si al asociatiei de cultura Molnár Józsiás". Se asigura si ateliere de lucru " celor cinci artisti plastici ai orasului si unui sculptor popular in lemn. |
| |
| La sfarsitul secolului trecut, pe partea vestica a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casa potrivit stilului secesionist caracteristic epocii. Sirul cladirilor vestice este incheiat de biserica reformata. Langa ea incepe strada Gabor Áron, care duce la Brasov, dinspre centru inspre sud-vest. In capul strazii se inalta biserica reformata, cladita in 1907, iar la capatul strazii casa, marcata cu placa memoriala, a lui Turoczi Mozes, unde s-au turnat tunurile pentru revolutia din 1848-1849. In piateta din fata casei s-a ridicat bustul lui Turoczi Mozes, realizat de scufptorul Vetró András in 1993. Pe latura sudica, la inceputul strazii Gábor Áron este asezata acea cladire etajata care a fost sediul cazinoului timp de peste cincizeci de ani. Cea mai impunatoare cladire a laturii sudice este casa ridicata de familia Csiszár la sfarsitul secolului trecut. Parterul acesteia a servit scopurilor comerciale chiar si in trecut. |
| |
| |
| Spre Canta |
| |
| Parasind centrul istoric al orasului spre nord, prin strada Toamnei, ajungem in cartierul Canta. In imobilul din capul strazii, in cladirea cu doua etaje, ornata cu stema familiei Jancsó din Lunga, se aflau in secolul trecut posta orasului si sediul Cercului civic de lectura. La parter a functionat mult timp un restaurant, astazi serveste scopurilor comerciale. |
| |
| |
| Muzeul Breslelor |
| |
| Muzeul orasului Targu-Secuiesc a fost inaugurat in primavara anului 1972 in cladirea fostei primarii. In salile destinate mestesugarilor traditionali (olari, cizmari, pantofari, tabacari, cojocari, fierari, lacatusi, turtari, palarieri, croitori si tamplari) pot fi vazute unelte, produse si instalatii ale atelierelor acestor mestesugari. |
| |
| Pe langa exponatele realizate din truda mestesugarilor, se pastreaza in fiecare sala documente scrise, steaguri, lazi, table ale diferitelor bresle si asociatii mestesugaresti. |
| |
| Expozitia cu caracter istoric ilustreaza dezvoltarea economico-sociala a orasului. Documentele revolutiei de la 1848-1849 au fost asezate intr-o sala separata. In salile destinate artei plastice se organizeaza expozitii periodice din lucrarile artistilor invitati. |
| |
| O nota distincta a colectiilor muzeale o constituie cele aproape doua sute de papusi, majoritatea imbracate in port popular unguresc. Din punctul de vedere al raspandirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ~inuturile din Ardeal, iar temporal acopera aproximativ un secol, constituind o valoare etnografica inestimabila. In imaginea alaturata, portul popular stravechi din Turia. |
| |
| |
| Biserica Romano-Catolica |
| |
| Constructia baroca a bisericii catolice a fost inceputa in 1701 , pe locul bisericii de lemn, mutata din Estelnic. Piatra de temelie a fost depusa in 1722, constructia ei a durat peste sapte decenii. A fost sfinitita in 1796 in onoarea Sfintei Treimi. De atunci a fost de mai multe ori deteriorata de cutremure, distrusa de incendii. A fost renovata integral in 1996. In cripta de sub sacristie se odihnesc ramasitele pamantesti ale dreptcredinciosului si fondatorului de scoala Nagy Mózes. |
| |
| |
| Biserica Reformata-Calvina |
| |
| Aspectul centrului istoric al orasului este definit de masiva Biserica Reformata-Calvina, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicata in stil baroc si neoclasicist intre 1770-1782, pe fundamentul unei bisericute de lemn de la inceputul secolului al XVII-lea. A fost o biserica fortificata. In timpul marelui incendiu din1834 s-au distrus turlele si structura acoperisului, fiind reconstruite in patru ani, iar turla de la intrarea vestica s-a ridicat in 1846. Pe aceasta turla este instalata anetena postului de radio "Siculus". Prima orga a bisericii a fost realizata in 1757 de un mester necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, dateaza din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvan, stabilit in orasul nostru. |
| |
| |
| Curtile orasului |
| |
| Targu-Secuiesc are un centru caracteristic, unic si pe plan national. Din piata de altadata rasar in toate directiile siruri de case asezate una langa alta. |
| |
| Terenul ingust dintre case a fost folosit drept curte de familiile locatare, de aceea au primit numele acestora. Odata cu dezvoltarea orasului curtile s-au inmultit, iar pentru o orientare mai usoara primaria a introdus numerotarea lor. Astazi seria curtilor se incheie cu numarul 73. Curtile erau candva inchise, azi majoritatea sunt deschise, devenind strazi. |
| |
| |
| Balcoane, porti vechi si noi din fier forjat |
| |
| Balcoanele din fier forjat au fost realizate la sfarsitul secolului trecut, au ornat casele negustorilor, respectand stilul epocii. |
| |
|
| |
|
