| Iasi este un municipiu din partea de nord-est a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume. Municipiul Iasi se afla in partea de Est a Moldovei, in Campia Moldovei. Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. A fost capitala Moldovei pana in 1861 si temporar (1916-1918, in cursul Primului Razboi Mondial), a Regatului Romaniei. |
| |
| Cel de-al doilea oras din tara dupa numarul locuitorilor, Iasi este centrul cultural, economic si academic al Moldovei. In Iasi, cel mai vechi centru universitar al Romaniei, peste 60.000 de studenti studiaza in cinci universitati publice si trei private. |
| |
| Prima reprezentatie in limba romana si primul teatru national romanesc, prima scoala de muzica, prima biblioteca universitara, prima si cea mai mare gradina botanica din tara, sunt doar cateva dintre reperele orasului ce-au marcat istoria intregii Romanii. |
| |
| Prin extinderea lui, Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cetatuia, Galata, Copou, Bucium-Paun, Sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de raul Nicolina si de paraul Sorogari (numit in evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rasarit de oras, curge paraul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. |
| |
| Situat la nord de Codrii Iasilor, orasul vechi se afla intr-un patrulater delimitat de actualele strazi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lapusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasca), nucleul orasului aflandu-se in zona Palatul Culturii (curtea domneasca) si str. Costache Negri (Ulita Veche). |
| |
| Orasul nou s-a extins in toate directiile, cuprinzand in prima faza (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pacurari; in a doua faza (secolul XX), au fost incluse cartierele Pacurari (partea noua, de vest), Nicolina (partea noua, de sud, azi numita C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Dacia si Gradinari, la acestea adaugandu-se Zona Industriala. Orasul are ca suburbii cateva mini-orasele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate inca asezari rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezinta ca asezari urbane[necesita citare]: Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cetatuii. Tendinta urbana este de extindere a Iasilor, urmand ca aceste localitati sa fie incluse in oras (zona metropolitana), alaturi de alte cateva sate: Paun, Barnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului si Breazu. In urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitati sunt astazi practic unite cu orasul. |
| |
| Cartiere |
| Nord: Copou, Ticau, Sararie, Podu de Fier, Independentei, Agronomie, Targu Cucului |
| Est: Tudor Vladimirescu, Bucsinescu, Tatarasi Nord si Sud, Oancea, Dispecer, Gradinari, Moara de Vant, Ciurchi, Metalurgie, Aviatiei, Tutora, Zona Industriala |
| Sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Rosie, Podu Ros, Dimitrie Cantemir, Tesatura, Nicolina 1 si 2, C.U.G. 1 si 2, Galata 1 si 2, Podu de Piatra, Zona Industriala Sud |
| Vest: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Tigarete, Gara, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Pacurari, Canta, Pacuret, Moara de Foc, Arcu |
| In zonele periferice ale orasuluiincep sa apara cartiere de lux. |
| |
| In oras, pe dealul Copoului, se afla cea mai veche universitate din Romania, Universitatea din Iasi, numita azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Intemeiata in 1860 prin decret de catre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihailene, universitatea are astazi 15 facultati, cu peste 40000 de studenti. Cladirea principala, monument de arhitectura, a fost ridicata in 1896. In oras, se mai afla si alte institutii de invatamant superior: Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" cu peste 25.000 de studenti, Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa", Universitatea de Arte "George Enescu" si Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe langa numeroasele universitati particulare cu sedii deosebit de impunatoare. In Piata Eminescu, in perioada interbelica, s-a ridicat cladirea Fundatiei Culturale Regale, ce astazi gazduieste Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu", cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. |
| |
| Iasul este al doilea centru universitar al tarii, care atrage studentii ca un magnet. Principalele campusuri studentesti se afla in Tudor Vladimirescu (22 camine) - unde se afla cel mai mare camin din partea de Sud-Est a Europei, Titu Maiorescu (4 camine), Targusor-Copou (4 camine), Codrescu (5 camine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie (4 camine). |
| |
| In Iasi, se mai afla Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurata integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Manastirea Golia, marturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. Alte monumente importante din perioada medievala sunt: Manastirea Galata, din timpul lui Petru Schiopul, Biserica Sfantul Sava, (inc. sec. XVII), bisericile Barboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Manastirea Cetatuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Manastirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oras a fost intemeiat la jumatatea sec. XVIII in jurul Manastirii Sfantul Spiridon, al carui nume il poarta si astazi. Spitalul Sfantul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. |
| |
| Din punct de vedere arhitectonic, Iasii de azi se prezinta ca un adevarat amestec de nou si vechi, de istorie si modernitate, de iarba, beton si sticla. Cladiri cu mare valoare istorica se afla printre blocuri noi de locuinte (mai mult sau mai putin moderne). Iasii sunt considerati un adevarat muzeu; in fiecare colt al sau se simt urmele trecerii unei personalitati de seama a literaturii, stiintei, filozofiei, istoriei sau politicii romanesti. |
| |
|
| |
|
