| Comuna Garnic, formata din satul Garnic si satul Padina Matei, este situata in partea sudica a judetului Caras-Severin, in Clisura Dunarii, la o altitudine de 705 m fata de nivelul marii si la o distanta de 150 km de orasul Resita. Garnicul se invecineaza cu comuna Sichevita (7 km), cu comuna Carbunari (18 km), cu satul Ravensca (15 km), cu satul Sfanta Elena (14 km) si cu satul Moldovita (7 km). |
| |
| Panoramele foarte intinse deasupra Dunarii ii invita pe turisti sa strabata aceste locuri pe jos sau pe bicicleta, traseele turistice fiind marcate intre toate cele sase sate, trasee ce trec prin canioane frumoase, pe langa cursuri de ape cu mici cascade, chei si mori de apa. |
| |
| Relieful este predominant deluros, cu vegetatia bogata, compusa in mare parte din paduri de fag, iar datorita faptului ca in aceasta zona s-a practicat o agricultura nepoluanta se pot intalni aici multe specii de animale salbatice. |
| |
| In aceste zone se poate petrece timpul liber intr-un mod foarte placut, putandu-se vizita pestera din Padina Matei, grota haiducilor si cascada de pe raul Modavita (Valea Mare). De asemenea, se poate vizita cascada si complexul de mori de apa de pe raul Gramensca, in apropierea satului Garnic. |
| |
| Populatia comunei este compusa in mare parte din cehi. Acestia se ocupa in general cu agricultura, crestera animalelor si agroturismul, si doar o parte lucreaza in industrie. De asemenea, datorita faptului ca zona este bogata in piatra de calcar, localnicii se ocupa si cu fabricarea varului, care se arde in cuptoare sapate in pamant si este distribuit apoi in toata zona Clisurii. Aceasta meserie se practica inca de la venirea primilor colonisti cehi in comuna. |
| |
| In anul 1827, in urma unei hotarari a conducerii Imperiului Austro-Ungar privind popularea granitelor Imperiului, 56 de familii de cehi din Bohemia au ajuns plutind pe Dunare in partea de sud a Banatului romanesc, stabilindu-se in actualele sate: Garnic, Sfanta Elena, Ravensca, Eibental, Bigar, Sumita. Acesti colonisti cehi au reusit sa isi pastreze foarte bine, in decursul timpului, limba, cultura si obiceiurile din tara lor de bastina. In sate se vorbeste si acum limba ceha, gospodinele te imbie cu coloaci traditionali cehi iar seara batranii povestesc istorioare din trecut. |
| |
|
| |
|
