| Dorna-Arini este o localitate in judetul Suceava, Moldova, Romania. Conform recensamantului din anul 2002, comuna avea 3.177 de locuitori. |
| Suprafata: 14.706 ha (marime mijlocie in judetul Suceava). |
| Satele din componenta: Dorna-Arini, Buliceni, Calinesti, Cozanesti, Gheorghiteni,Gura Negrii, Ortoaia, Rusca, Sunatori. |
| Limite: orasul Vatra Dornei (Vest), comuna Pojorata (Nord si Nord-Vest), orasul Campulung Moldovenesc (Nord-Est), comuna Crucea (Est), comuna Brosteni (Sud), comuna Saru Dornei (Sud-Vest). |
| Altitudinea medie: 1100 m; min. 750 m (albia raului Bistrita); max. 1.850 m (Vf. Giumalau). |
| |
| Comuna Dorna-Arini se situeaza la marginea de sud-est a depresiunii Dornelor, in zona de contact dintre Muntii Bistritei (Masivul Pietrosul) si Muntii Rarau (Masivul Giumalau). Localitatea este traversata de raul Bistrita, care o desparte in doua sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate si muscele prelungi de o inaltime redusa (900 ? 1200 m) iar cel stang (al Masivului Giumalau) abrupt si fara terase. Daca in partea de SV a comunei energia reliefului este domoala, innaintand spre nord-est, valea se ingusteaza considerabil, devine abrupta, formand chei (Cheile Zugrenilor). |
| |
| Comuna este traversata de la sud-vest la nord-est de raul Bistrita care primeste aici afluenti cu debite bogate precum raul Neagra Sarului si paraiele Arinului, Ortoaia, Rusca I si II, Osoi, Sunatori, Zugreni, Buliceni, Calinesti, Arsaneasca, Bolatau, Georghiteni, Colbu. |
| |
| |
| Istoric |
| |
| Teritoriul actualei comune a facut parte, in vremuri stravechi din Ocolul Campulungului. Acest teritoriu nu era supus boierimii si bucura de privilegii garantate de domnie. Statutul special al zonei, precum prosperitatea asigurata de resursele naturale deosebite, a atras emigranti romani din zona Ardealului. |
| |
| In 1775 odata cu ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar, granita se stabileste pe raul Bistrita, chiar pe teritoriul actualei comune, partea de nord aflandu-se in Imperiul Austro-Ungar iar cea sudica (75%) pe cel al Moldovei, situatie care va dura 143 de ani, pana dupa Primul Razboi Mondial. |
| |
|
| |
|
