| Radacinile statului se intind pana in secolul al VII-lea si se suprapun istoriei Dinastiei Vlastimirovic. Un regat sarb, cu capitala la Duklja, a luat fiinta in secolul al XI-lea, gasindu-si sfarsitul spre finele secolului urmator. |
| |
| Serbia medievala s-a format in jurul regiunii Raška, in secolul al XII-lea avand ca figura centrala pe Marele Jupan Stefan Nemanja. In anul 1220, sub conducerea lui Stefan Intai, Serbia a devenit regat, iar in anul 1346 Stefan Dušan a infiintat Imperiul Sarb, dezintegrat in urma infrangerii in fata turcilor otomani in anul 1389. Batalia istorica a avut loc la Kosovo. Nordul Serbiei a fost cucerit si el prin caderea cetatii Smederevo in anul 1459, urmand Bosnia cativa ani mai tarziu si Hertegovina in 1482. |
| |
| Intre anii 1459 - 1804, Serbia in pofida a trei invazii austriece si a numeroase rebeliuni, a ramas sub conducerea Imperiului Otoman. Viata religioasa a fost dominata de Islam, fapt care a dus la numeroase convertiri. Cei convertiti au preluat denumirea de musulmani, iar mai tarziuni pe cea de bosniaci, refuzand sa mai fie identificati drept de sarbi. |
| |
| Revolta anilor 1804-1813 condusa de catre Đorde Petrovic (cunoscut si sub denumirea de Karadorde - "George cel Negru"), si revolta din anul 1815, a dus la infiintarea Principatului Serbiei. Avand o autonomie larga fata de Impoeriul Otoman, este considerat precursorul Serbiei moderne. |
| |
| Intre anii 1815 - 1903, Serbia a fost condusa de catre Dinastia Obrenovic, cu exceptia perioadei dintre anii 1842 - 1858, cand la conducerea tarii s-a aflat Printul Aleksandar Karadordevic. In anul 1903, Dinastia Obrenovic a fost inlocuita de catre Dinastia Karadordevic, descendenta a lui Đorde Petrovic. |
| |
| Lupta pentru modernizarea societatii, pentru drepturile omului si pentru un stat national au durat aproape trei decenii si s-a incheiat cu adoptarea constitutiei la 15 martie 1835. In 1876, Muntenegru, Serbia, si Bosnia au declarat razboi Imperiului Otoman si au proclamat unirea. Totusi, Tratatul de la Berlin din 1878, care a fost semnat la Congresul de la Berlin de catre Marile Puteri, a acordat deplina independenta doar Serbiei si Muntenegrului, lasand Bosnia si Raška , Austro-Ungariei, care a blocat unirea lor pana la Razboaiele Balcanice din 1912 si 1913 si Primul Razboi Mondial. |
| |
| Asasinarea la 28 iunie 1914 a Arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei la Sarajevo in Austro-Ungaria de catre Gavrilo Princip, un sustinator al unitatii slavilor de sud, supus austriac si memebru al organizatiei Tanara Bosnie, a servit drept pretext pentru ca Austro-Ungaria sa declare razboi Serbiei. Rusia a inceput sa isi mobilizeze trupele pentru apararea aliatei sale, Serbia, ceea ce a dus la declaratia de razboi a Germaniei impotriva Rusiei in vederea sustinerii aliatei acesteia Austro-Ungaria. Totusi, de vreme ce strategii militari germani doreau sa evite un razboi pe doua fronturi atat impotriva Rusiei cat si impotriva a Frantei, acestia au atacat mai intai Franta. In cele din urma, aceasta a culminat cu atragerea in razboi a tuturor Marilor Puteri europene. Armata sarba a castigat cateva victorii importante impotriva Austro-Ungariei in timpul Primului Razboi Mondial, dar a fost complesita in final de fortele unite ale Germaniei, Austro-Ungariei si Bulgariei. In Primul razboi mondial Serbia a avut 1 260 000 de victime - 28 % din totalul populatiei sale si 58 % din populatia sa masculina. |
| |
| In anul 1918, Serbia fonda impreuna cu Muntenegru, Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor, cunoscut mai tarziu sub denumirea de Regatul Iugoslav. In timpul celui de al II-lea razboi mondial, Serbia a fost un stat marioneta a Germaniei Hitleriste. Teritoriul sau includea Serbia Centrala de azi si partea vestica a Banatului. |
| |
| In 1945 Serbia a devenit parte a unei federatii, cea de-a doua Iugoslavie, Republica Socialista Federativa Iugoslavia, condusa de Josip Broz Tito pana la moartea acestuia in 1980. |
| |
| De la caderea celei de-a doua Iugoslavii in 1992 si pana in 2003, Serbia a format, impreuna cu Muntenegru, Republica Federala Iugoslavia. In ciuda razboiului civil din tarile vecine, Croatia si Bosnia-Hertegovina, in Serbia a fost pace pana in 1998, desi o parte din institutiile si conducerea tarii au sustinut pe sarbii bosniaci si pe cei din Croatia in aceste conflicte, inarmandu-i si dirijandu-le trupele. |
| |
| Intre 1998 si 1999, ciocnirile din Kosovo dintre fortele de securitate sarbe si iugoslave pe de o parte si Armata de Eliberare din Kosovo pe de alta parte, au condus la bombardamentele NATO, care au durat 78 de zile. Atacurile au fost oprite cand presedintele iugoslav Slobodan Miloševic a acceptat sa retraga fortele de securitate, inclusiv armata si politia din Kosovo. Acestea au fost inlocuite cu o forta internationala, iar Kosovo a ramas, formal, in cadrul federatiei Iugoslave. |
| |
| Intre anii 2003 - 2006, Serbia a fost parte a Uniunii Statale Serbia si Muntenegru. In data de 21 mai, 2006, Muntenegru a hotarat in urma unui referendum iesirea din uniune - 55.5% dintre voturi au fost in favoarea independentei. Pe 3 iunie, Parlamentul Muntenegrului a declarat independenta tarii, iar pe 5 iunie, Adunarea Nationala a Serbiei a declarat Serbia succesoare in drepturi a Uniunii Statale. |
| |
| La alegerile prezidentiale din 27 iunie 2004, a fost ales ca presedinte Boris Tadic (instalat in functie in 11 iulie). Pe 20 ianuarie 2008 au avut loc alegeri prezidentiale, soldate (3 februarie) cu realegerea lui Boris Tadic. |
| |
|
