| Imperiul aztec |
| |
| Imperiul aztec este termenul folosit pentru a defini orasul-stat apoi statul centralizat format de catre azteci in 1325, avand capitala la Chapultepec, repectiv ulterior, intre 1325 si 1521 la Tenochtitlan; iar dupa 1428, federatia tripartita a Triplei Aliante Aztece, formata in America Centrala, avand drept capitala orasul Tenochtitlan, pe ruinele caruia, dupa distrugerea sa de catre conchistadorii spanioli in 1521, a fost ridicat orasul Ciudad de Mexico de astazi. |
| |
| Mexica si Aztec |
| |
| Conform unei surse pastrate pana astazi, Aubin codex, sapte triburi Nahua locuisera in Aztlan sub conducerea unei elite puternice. Apoi, la un moment dat, cele sapte triburi au inceput pe rand sa paraseasca Aztlan-ul originar (despre a carui locatie exista discutii infocate), in cautare de noi pamanturi. In Nahuatl, limba nativa, originara, a populatiilor Mexica, Aztecatl semnifica "cineva care (pro)vine din Aztlan". Ultimul trib care a parasit vatra Aztlan a fost populatia sau tribul Mexica, condusi de preotul acestora, "Huitzil". Aubin Codex relateaza ca dupa parasirea Aztlan-ului, zeul Huitzilopochtli a ordonat poporului sau sa nu se identifice vreodata ca Azteca, intrucat acesta era numele fostilor conducatori ai acestora. In schimb, ei se vor numi Mex?ca. |
| |
| Conchistadorii spanioli se refereau la acestia ca fiind "Mexicas". In Mexic, arheologii si muzeele folosesc, de asemenea, termenul Mexicas. Majoritatea populatie in interiorul sau in afara Mexicului se refera la aceste populatii folosind termenul de azteci. In aceste serii de articole, termenul "Mexica" este utilizat pentru a se referi la toate populatiile Mexica inaite de formarea Triplei Aliante Aztece, data dupa care (1428) termenul de "Aztec" - "azteci" este utilizat pentru a se referi la toti cei care se aflau sub "umbrela" Triplei Aliante. |
| |
| Conform uneia din legende, aztecii ar fi fost o populatie nomada care ar fi locuit intr-un loc numit Aztlan, situat undeva la nord, est sau la vest (dar nu la sud), de localizarea orasului Tenochtitlan. Conform legendei, preotii acestui popor nomad i-ar fi indicat acestuia tara unde sa se aseze, iar acest loc ar fi fost acela unde un vultur se lasa pe un cactus si cauta sa omoare un sarpe. Aceasta scena este azi prezenta si in stema mexicana. |
| |
| Conform unei alte legende, poporul aztec se ocupa cu vanatoarea, traind o viata nomada intr-unul din deserturile (azi neidentificat) din nordul sau centrul Mexicului de astazi. In jurul anului 1200, aztecii ar fi coborat spre sud, in valea fertila a Mexicului, cunoscuta (printre alte denumiri) ca Valea Mexica. Conform acestei legendei, zeul Huitzilopochtli, care printre alte atribuiri o avea si pe acea de Zeu-Soare, le-ar fi spus sa se stabileasca acolo unde vor intalni un semn deosebit, adica acolo unde vor intalni un vultur care sta pe un cactus avand un sarpe in gheare. In jurul anului 1325, aztecii au gasit acel loc, iar orasul pe care l-au construit l-a numit Tenochtitlan. Tenoch (* 1299, Cuauhmixtitlan, ? 1363) a fost un lider al aztecilor stabiliti in Valea Mexica, din timpul caruia a inceput perioada regilor azteci, si al carui nume a fost folosit pentru numirea orasului infiintat. |
| |
| Tenochtitlan |
| |
| Tenochtitlan ori, alternativ, Mexico-Tenochtitlan, (in limba Nahuatl semnificand "Mexico printre cactusi de piatra") a fost capitala statului, apoi a Imperiului Aztec intre 1325 si 1521, fiind construit pe o insula si pe extensiile acesteia din Lacul Texcoco, care este astazi parte a Districtului Federal, arie federala din centrul Mexicului. In timpul maximei sale infloriri, Tenochtitlan a fost unul dintre cele mai mari orase ale lumii, cu o populatie de peste 200.000 de locuitori. |
| |
| Orasul a fost capitala statului unificat aztec, mai tarziu cunoscut in istorie ca Imperiul aztec. Din 1428 si pana la distrugerea sa din 1521, statul aztec a devenit suficient de mare (avand foarte probabil la apogeul sau o populatie totala de aproximativ 18 - 19 milioane de oameni) pentru a purta "legitim" numele de Imperiu, devenind de fapt o federatie a oraselor Tenochtitlan, Texcoco si Tlacopan, federatie cunoscuta si sub numele de Tripla Alianta Azteca, aflata sub hegemonia orasului capitala Tenochtitlan. Tributul provenit din provinciile apartinatoare, care era impartit dupa raportul 5:3:1 intre Tenochtitlan, Texcoco si Tlacopan (dupa alte surse, 2:2:1, raport care este putin probabil), este o indicatie indirecta, dar clara a raportului de putere existent in Imperiu. |
| |
| Orasul a fost distrus de catre conchistadorii spanioli in anul 1521. Capitala Mexicului de azi, Mexico City, a fost construit pe ruinele fostei capitale a Imperiului aztec si in decursul secolelor care au urmat, cea mai mare parte a lacului Texcoco a fost treptat secata. |
| |
| Tenochtitlan acoperea o suprafata estimata de a fi intre 8 si 13,4 km?, situata in marginea vestica a lacului endoreic, usor sarat si putin adanc Texcoco. Capitala era conectata cu uscatul prin drumuri construite pe diguri, care conectau orasul in toate directiile punctelor cardinale. Digurile erau intrerupte de poduri mobile pentru a permite fluiditatea traficului acvatic. Podurile putea fi ridicate, sau chiar demontate rapid, in cazul unui atac care necesita apararea orasului. Drumurile de acces ale orasului insusi constau din drumuri terestre dublate de canale navigabile, astfel incat oricare din punctele orasului erau acccesibile in multiple forme. |
| |
| Lacul Texcoco era cel mai mare din cele cinci lacuri endoreice si, ca atare, mai sarate decat alte tipuri de lacuri (spre exemplu cele de deversare) care se gaseseau in secolul al 14-lea in Valea Mexica. In timpul regimului lui Moctezuma I, a fost construit digul Nezahualcoyotl, care separa zona lacului pe care era construit orasul de restul lacului. Digul, care fusese designat, conform surselor timpului, de insusi Nezahualcoyotl, si care avea o lungime estimata intre 12 si 16 km, a fost terminat complet in 1450. Rolul sau era de a separa apa mai sarata a restului lacului, situata la est de oras, de apa din jurul orasului Tenochtitlan, pentru a mentine nivelul acesteia de salinitate la nivelul obisnuit al apei potabile. |
| |
| Doua acvaducte duble, fiecare din ele mai lungi de patru kilometri, construite din pamant ars, printr-o tehnologie similara celei folosite astazi la realizarea caramizilor si tiglelor, furnizau continuu apa proaspata orasului din izvoarele de la Chapultepec. Aceasta apa era menita primordial curatarii si spalarii. Pentru baut si sau gatit era preferata apa proaspata din muntii inconjuratori. In timp ce majoritatea populatiei se spala de doua ori pe zi, despre Moctezuma se spunea ca se spala de patru ori zilnic. Drept sapun, se folosea radacina unei plante numita copalxocotl (saponaria americana), iar drept sapun de rufe se folosea radacina altei plante, metl, cunoscuta azi ca maguey. Cei avuti, clasele conducatoare si femeile gravide se bucurau de privilegiul de a folosi temazcalli, o instalatie complexa similara unei saune, care este inca folosita azi in sudul Mexicului si care era foarte populara in toate culturile Mezoamericii. |
| |
| Orasul era divizat in patru zone sau campan, fiecare campan era divizat in 20 de districte (calpullii, iar in nahuatl, calpolli)) si, in sfarsit, fiecare calpulli era intersectat de strazi sau tlaxilcalli. Existau trei stazi principale, aidoma unor bulevarde, fiecare ducand direct spre cele trei drumuri majore care legau orasul de uscat. |
| |
| Bernal D?az del Castillo, cronicarul conchistadorilor care au distrus Imperiul Aztec, relata ca aceste cai de acces principale era destul de largi ca zece calareti sa se fi putut deplasa simultan in ambele directii. |
| |
| Districtele numite calpulli erau impartite in canale folosite pentru transport acvatic, fiecare dintre drumurile de "uscat" avand poduri mobile de lemn care erau erau "demontate" noaptea, lasand canalele libere circulatiei nocturne, care asigura majoritatea aprovizionarii si a necesitatilor de transport. Referitor la aceste canale, este cunoscut ca spaniolii au pierdut cea mai parte a aurului pe care l-au pradat din Tenochtitlan incercand sa treaca aceste canale multiple in noaptea care a ramas cunoscuta ca La Noche Triste. |
| |
| Fiecare din acele calpulli erau specializate intr-un anumit domeniu al artefactelor, existand o competitie acerba intre aceste sectiuni ale orasului. Fiecare sarbatoare sau celebrare oferita de un anumit calpulli, era un minunat prilej de a demonstra ca acel calpulli este primul. Chiar astazi, in anumite parti ale sudului capitalei, Mexico City, comunitatile organizatoare de manifestatii si sarbatoriri sunt numite "calpullis". |
| |
| Si cand am vazut toate acele orase si sate construite pe apa, [precum] si alte orase marete construite pe uscat si toate acele drumuri de legatura netede si directe, toate ducand la Mexico, am fost profund uimiti. Toate aceste orase marete ... si cladiri rasarind din apa, toate realizate din piatra, pareau a fi aparut dintr-o viziune incantatoare ... Intr-adevar, unii dintre soldatii nostri intrebasera daca nu era cumva totul un vis ... Totul fusese atat de minunat incat nu am stiut cum sa descriu prima impresie a acestor lucruri nemaivazute, nemaiauzite si nemaivisate vreodata. - Bernal D?az del Castillo, Cucerirea Noii Spanii |
| |
|
|
