| Dupa ce a fost cucerita de romani, huni, lombarzi, ostrogoti, bavarezi si franci, Austria a intrat sub conducerea dinastiei Babenberg din secolul X pana in secolul XIII, care au fost invinsi la randul lor de catre Habsburgi. Mostenitorii acestei familii vor conduce Austria pana in secolul XX. |
| Dupa victoria de la Austerlitz Napoleon desfiinteaza in 1806 Imperiul Romano-German. Dinastia de Habsburg promite o revansa dar pentru moment Austria este scoasa din razboi. Imparatul Franz al II-lea al Imperiului german isi ia titlul de Franz I al Austriei. Din 1807 apelurile secrete anglo-ruse de intrare a ei in razboi devin presante. Habsburgii vad in acestea o sansa de a-si salva prestigiul. Sigura de ajutorul coalitiei Austria intra in 1809 in razboi. Dar lucrurile se complica. General exceptional, Napoleon aduce la respect pe Habsburgi printr-o serie de batalii fulgeratoare. Coalitia este zdrobita. |
| |
| Ultraconservatorul Klemens Metternich devine cancelar si, abil diplomat precum Napoleon era un mare general, incearca sa reinvie coalitia. Dar in acel moment Habsburgii erau invinsi. Metternich, care fusese ambasador la Paris, isi dadea seama de greselile stupide pe care le comisesera puterile anti-napoleoniene in precedentele lor campanii impotriva Frantei. Totodata Metternich stia ca indemnurile Angliei de a continua razboiul in momentul de fata erau vorbe in vant. Abilul cancelar a reorganizat structura imperiului si a uneltit mult ca sa gaseasca o ocazie favorabila pentru a-l infrange pe micul general francez care se intitulase imparat si umilea casele nobiliare ale Europei. Romanovii, Habsburgii, Bourbonii, Hohenzollernii nu erau dispusi sa faca pe voia lui Bonaparte. |
| Primul moment favorabil al lui Metternich a fost atacarea Rusiei de Napoleon. Tarul Alexandru nu respecta Blocada Continentala a lui Napoleon si era ostil proiectelor franceze. O armata de 600.000 de francezi a cucerit Moscova dar a pierdut posibilitatea de a distruge armata rusa la Borodino. Apropierea iernii l-a facut pe Napoleon sa se retraga urmarit de armata rusa. La Berezina francezii au pierdut multi oameni. Membrii coalitiei anti-napoleoniene prind prilejul si ataca Franta, Austria ramanand insa intr-o stare de expectativa. Metternich nu voia sa repete vechile greseli. "Cand ploua peste tine, ploua si peste inamic" spunea un secol mai tarziu maresalul Foch. Ca si armata franceza, cea ruseasca era decimata de frig si boli. Napoleon prinde ocazia, se reorganizeaza si infrange o mare armata la Lutzen. La Bautzen obtine o alta mare victorie impotriva prusienilor lui Blucher. Aliatii sunt consternati si cer Austriei sa intre in razboi. Calculandu-si sansele, Metternich propune o mediatie pe care Napoleon o accepta initial, insa seria de cereri pe care Metternich le inainteaza, il fac pe acesta sa le refuze, scopul medierii fiind in fapt acela de a castiga timp. |
| Austria intra in razboi alaturi de Anglia, Prusia si Rusia. De data aceasta Metternich a procedat ca un adevarat diplomat si este convins de sfarsitul lui Napoleon. Dar la Dresda, armata austriaca a lui Schwartzenberg este batuta si pusa pe fuga de francezi. Metternich nu dispera. Franta e la capatul puterilor. Nu va rezista. Si are dreptate. La Leipzig fortele coalitiei, o armata pruso-austro-rusa, infrange pe francezi. Parisul este capturat iar Napoleon exilat in Elba. Austria recapata Tirolul, Dalmatia si Galitia. Dar in 1815 o lovitura de trasnet. Leul incatusat a scapat din cusca. Napoleon s-a intors in Franta preluand puterea. Aliatii prevad o ofensiva spre Paris insa Napoleon trece fulgerator Rinul si ii bate pe prusieni la Ligny. Armata lui Blucher este pusa pe fuga. Maresalul Grouchy trebuie sa-i urmareasca insa pierde contactul cu ei. Indreptandu-se spre Waterloo la englezii lui Wellington, Napoleon este sigur de victorie dar in toiul luptei prusii lui Blucher condusi efectiv de Gneisenau se uneste cu englezii. Infrant, Napoleon este exilat in Sfanta Elena. Austria si Metternich pot rasufla linistiti. |
| Metternich infiinteaza Sfanta Alianta (Rusia, Prusia, Austria, Anglia, Franta). In Imperiul Habsburgilor Klemens Lothar Metternich, fost ambasador devenit cancelar, conducea politica interna si externa. Austria a devenit o monarhie absoluta cu puteri depline. Aceasta va provoca nemultumirea taranilor, a clasei muncitoare si a burgheziei. Sfanta Alianta sustinea monarhiile absolutiste. In Imperiul Rus insa au loc revolte reprimate cu cruzime, Spania isi pierde toate coloniile din America in afara de San Carlos, Imperiul Otoman este dezmembrat. Monarhiile Sfintei aliante se gaseau intr-un echilibru precar. |
| |
| In 1848 izbucneste in Franta o revolta a burgheziei cu caracter national. Revolta se transforma intr-o revolutie care cuprinde Europa. La Berlin se organizeaza baricade. In Italia revolta are ca pretext unificarea tarii. Revolutia in Imperiul Habsburgic a urmat diverse faze. Situatia economica a imperiului a constituit una din cauzele revolutiei. Desi din punct de vedere politic era una din marile puteri ale Europei, din punct de vedere economic, Austria se prezenta mult mai slab deoarece industria sa, in mare parte ramasa in urma progresului general, nu putea face fata unor tari industrializate ale caror marfuri invadasera piata europeana dupa 1815. In agricultura se mentineau relatiile feudale iar taranii erau crunt asupriti. |
| Vestea despre revolutia din Paris se raspandeste cu repeziciune. La 11 martie apar primele manifestatii ale multimii. La 13 martie 1848, revolutia izbucneste la Viena. In aceeasi zi cancelarul Metternich ce ocupa aceasta functie din 1829 fuge in caruta unei spalatorese. Studentii si muncitorii cer adoptarea unor reforme radicale. Pana la 15 martie revendicarile cerute de popor au fost impuse aprobarii imparatului Ferdinand I La 13 martie, poetul maghiar Szandor Petofi publica Imnul national maghiar la Pesta. La 15 martie izbucneste revolutia la Pesta. La 16 martie Ferdinand I este fortat sa accepte crearea garzii nationale si legiunii academice la Viena. Dupa izbucnirea revolutiei la Pesta, se formeaza un guvern independent condus de contele Bathyanny constituit la 17 martie. Bathyanny va proclama independenta Ungariei la 7 aprilie. Cu putin timp inainte, la Pozsony, venetienii lanseaza formula "Italia fara da se" (Italia se va infaptui prin sine insusi) pentru eliberarea Italiei. In martie este proclamata republica de la San Marco de catre avocatul venetian Daniel Manin (1804-1857). Peste cateva zile trupele austriece sunt alungate din Milano iar Piemontul declara razboi Austriei. Dar aceasta stare de lucruri nu tine mult. Fortele reactionare ale Sfintei Alinte infrang revolutia. Dupa inabusirea completa a revolutiei in Europa Franz Joseph incepe o politica de represiune impotriva clasei muncitoare, a taranimii, fostii revolutionari. |
| In 1853 Libeny Janos, o calfa de croitor din Ungaria, dorea sa razbune pe compatriotii sai care zaceau in inchisorile austriece asa ca hotaraste sa-l omoare pe imparat. Pentru aceasta el se duce la Viena unde se pregati sa-l asasineze pe Franz Joseph care mergea insotit de contele O'Donnel, aghiotantul sau. Libeny se arunca asupra sa cu pumnalul dar nu reuseste decat sa-l raneasca pe imparat. Franz Joseph se reface repede. Din acest moment represiunea impotriva potentialilor revolutionari se inteteste. Dar Austria are de infruntat alte evenimente. |
| |
| Revolutia infranta in Austria triumfase in Franta. Acolo regele Ludovic-Filip fusese alungat iar burghezia proclamase a doua republica franceza. Ca conducator fusese ales Charles Louis Napoleon Bonaparte, urmas al marelui imparat al Frantei ce tulburase intr-atat Austria. Dar cu timpul oamenii au inteles ca numai o revenire a monarhiei le putea rezolva problemele. In 1853 Bonaparte se proclama imparatul Napoleon al III-lea. Noul imparat avea o extraordinara simpatie pentru popoarele latine. In 1859 el ajuta Piemontul impotriva Austriei. Armatele imparatului Franz Joseph sunt batute iar Lombardia este cucerita. In 1861 este proclamat regatul Italiei a lui Victor-Emanuel II. Camille Cavour, cancelarul Piemontului "Metternich al Italiei", cedeaza orasul Nisa Frantei. |
| Austria pierdea posesiunile sale din Italia. Guvernul era nemultumit. Imperiul Habsburgic se afla intr-o stare grava dar reusea sa se mentina. Dar in curand va primi o noua lovitura. Prusia era un mare regat care, sub conducerea lui Wilhelm I, visa constituirea unui mare Imperiu german. In acest scop dusese razboaie cu Danemarca pentru cucerirea Schleswigului si a Holsteinului, regiuni din Iutlanda. Apoi anexase Hanovra. Imperiul Austriac era ostil Prusiei si ambitiilor sale deoarece considera ca numai ea ar fi putut crea un imperiu german. |
| In 1866 incepe razboiul cu Prusia. Austria este infranta la Sadova. Imperiul Habsburgic era cuprins de o grava criza care se accentuase dupa infrangera in razboi. Franz Joseph I cauta sa salveze Austria de la aceasta criza creand in 1867 dualismul austro-ungar. Ungurii aveau acelasi drepturi ca austriecii si alaturi de acestia participau la conducerea imperiului. Erau supusi cu totii monarhiei Habsburgice. Celelalte popoare din Imperiu erau considerate inferioare si nu aveau drepturi. Austria a devenit Austro-Ungaria. Dualismul austro-ungar a salvat temporar statul de la grava criza ce il cuprinsese. Dupa emanciparea ungurilor fiecare popor credea ca se poate ridica si el. Dar sperantele le vor fi inselate crunt. Austriecii si maghiarii vor declansa o prigoana nesfarsita impotriva celorlalte natiuni din imperiu. Dualismul austroungar va fi epoca neagra pentru popoarele inglobate in stat. |
| |
| In 1871 regele Prusiei Wihelm al II-lea invinge pe francezi, alunga pe Napoleon al III-lea si este proclamat de catre Otto von Bismarck suveran al Imperiului German reunificat. Astfel la granitele Austriei aparea o noua putere suverana. In curand o noua drama zguduie imperiul Austro-Ungar. Printul mostenitor al tronului, Rudolf este gasit mort in castelul de vanatoare de la Mayerling (se sinucisese impreuna cu iubita sa, Maria Vetsera, datorita interdictiei tataului sau de a se casatori cu ea). Este desemnat mostenitor al tronului arhiducele Franz Ferdinand. |
| |
| In 1878 are loc un nou eveniment. Rusia si Romania declara razboi Imperiului Otoman. Bulgaria este eliberata si devine stat independent (cnezatul Bulgaria). O mare armata ruseasca este insarcinata sa cucerasca Constantinopolul dar turcii speriati, semneaza pacea la San Stefano prin care Bulgaria si Romania ieseau de sub controlul lor. Austro-Ungaria nu pierde prilejul si ocupa cu armatele ei Bosnia si Hertegovina. Prin tratatul de la San Stefano Habsburgii tineau doar sub ocupatie provincia, ei nu o anexau. Franz Joseph, sub presiunea marilor puteri, se va consola cu faptul ca va intreprinde anexiunea mai tarziu (in 1910). |
| |
| Inceputul secolului XX a insemnat pentru Austro-Ungaria o perioada de schimbari profunde. Popoarele supuse incepeau sa manifeste tendinte de independenta inabusite repede de represiunea austro-ungara. In 1910 Bosnia si Hertegovina, care erau ocupate de armata austro-ungara inca din 1878 au fost anexate la imperiu. Acest lucru a provocat un val de nemultumiri in Serbia si in Balcani. Franz Joseph era insa de neclintit. El a organizat in 1914 niste manevre militare in Bosnia si Hertegovina. Deoarece ere prea batran ca sa mai participe la aceste manevre, Franz Joseph l-a desemnat pe mostenitorul tronului, arhiducele Franz Ferdinand sa le conduca. Franz Ferdinand a plecat imediat la Sarajevo alaturi de sotia lui, Sofia. Acolo, pe strazile orasului, la 28 iunie 1914 Franz Ferdinand a fost ucis impreuna cu Sofia de catre un nationalist sarb, Gavrilo Prinkip. In acel moment situatia a devenit exploziva. Tensiunile dintre Serbia si Austro-Ungaria s-au accentuat. In Europa se formasera inainte de 1914 doua blocuri: cel al Puterilor centrale (Germania, Austro-Ungaria, Turcia, Bulgaria) si cel al Antantei (Imperiul Britanic, Franta, Italia, Rusia). Aceste doua blocuri detineau fiecare o influenta majora asupra Europei si se dusmaneau din motive politice si economice. In 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declara razboi Serbiei. Rusia sprijina Serbia si declara razboi Austriei. Germania ca aliat al Austriei declara razboi Rusiei si Frantei. Belgiei ii este violata neutralitatea de catre puterile centrale si in replica, Marea Britanie intra si ea in razboi de partea Antantei. In noiembrie Imperiul Otoman intra si el in conflict de partea Puterilor centrale iar Grecia se alatura Antantei. Primul razboi mondial incepuse. |
| In luptele din est armata austro-ungara a fost batuta de trupele ruse. In schimb a obtinut mari victorii asupra Italiei si Romaniei intrate in razboi in 1915 respectiv 1916. Pe tronul austro-ungar a venit ca imparat Karl al IV-lea. Razboiul a inceput sa evolueze repede catre esec. In 1918 au avut loc multe revolte Imparatul Karl a incercat sa semneze o pace separata. Imperiul Otoman si Rusia au iesit din razboi. In schimb Romania a reintrat in lupta. In Serbia in 1914 trupele austriece conduse de Potiorek sunt invinse la Cerna si Kolubara dar Bulgaria va cuceri repede Serbia. In 1918 situatia era disperata. Frontul de la Salonic era strapuns iar italienii inaintau in Carinthia. Austria era intr-o situatie disperata. In octombrie 1918 imparatul Karl de Habsburg abdica. Imperiul Habsburgic ce se mentinuse maret si puternic timp de doua secole a primit lovitura de moarte. Natiunile inglobate in imperiu si-au constituit state independente. Astfel a luat sfarsit una din cele mai mari puteri ale Europei. |
| |
| Aceasta monarhie a fost impartita din nou, fiind in tabara invinsilor din Primul Razboi Mondial, formandu-se Austria de astazi. Existenta Republicii Austria a fost reunoscuta prin Tratatul de la Saint Germain en Laye semnat la data de 10. septembrie 1919 intre Austria si Aliatii din primul razboi mondial. Austria a fost anexata Germaniei naziste in 1938 ("Anschluss"). Aliatii au ocupat Austria la sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial si pana in 1955, cand tara si-a castigat independenta deplina sub conditia pastrarii neutralitatii. Totusi, dupa prabusirea comunismului in Europa de Est, Austria a devenit din ce in ce mai implicata in afacerile europene, iar in 1995 si 1999, Austria a aderat la Uniunea Europeana si respectiv la sistemul monetar euro. |
| |
|
