| In mod traditional Suedia este impartita in trei regiuni istorice (landsdelar): Götaland, Svealand, Norrland. Cea de a patra regiune istorica a Suediei a fost pana in 1809 Österland, actuala Finlanda. |
| |
| In prezent Suedia este impartita in 21 de comitate (län): Stockholms län (AB), Uppsala län (C), Södermanlands län (D), Östergötlands län (E), Jönköpings län (F), Kronobergs län (G), Kalmar län (H), Gotlands län (I), Blekinge län (K), Skåne län, (M), Hallands län (N), Västra Götalands län (O), Värmlands län (S), Örebro län (T), Västmanlands län (U), Dalarnas län (W), Gävleborgs län (X), Västernorrlands län (Y), Jämtlands län (Z), Västerbottens län (AC), Norrbottens län (BD). In fiecare comitat exista un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern si un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat in comune (kommuner), in total, in 2004 existand un numar de 290 pe tot teritoriul Suediei. |
| |
| Orase principale: Stockholm, Goteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping, Helsingborg, Östersund. |
| |
| Suedia este o monarhie constitutionala. Parlamentul este unicameral. Primul ministru si parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alesi pentru perioade de patru ani, prin vot direct si reprezentare proportionala. Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care indeplineste astazi numai functii ceremoniale, in calitate de Sef al Statului. Carl XVI Gustav al Suediei, al carui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus Bernadotte (nascut pe 30 aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) si al Sybillei de Saxe-Coburg-Gotha (1908-1972); este nepotul direct al Regelui Gustav VI Adolf al Suediei. Carl XVI Gustav al Suediei s-a casatorit cu Silvia Sommerlath pe 19 iunie 1976. Printesa Victoria este mostenitoarea Coroanei Suedeze ca prim nascut al Regelui Carl XVI Gustav. |
| |
| Conform unei statistici guvernamentale in luna aprilie a anului 2007, Suedia avea o populatie estimata la 9.131.425 de locuitori. Pragul de noua milioane a fost atins pentru prima data in istoria tarii in august 2004. Conform aceluias studiu peste 12% dintre locuitori sunt nascuti in afara granitelor statului sau au cel putin un parinte de origine straina. Acest lucru reflecta migratia dintre tarile nordice care a inceput de pe vremea primului razboi mondial. Ea s-a intensificat pe perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial din cauza refugiatilor finlandezi. |
| |
| Imigratia din celelalte tari nordice a atins un nivel ridicat de-a lungul anilor 1970 cand peste 40.000 de oameni in cautara unui loc de munca se stabileau anual in Suedia. In anul 1967 guvernul de la Stockholm a inasprit legile referitoare la imigratie, incercand astfel diminuarea acesteia. La sfarsitul anilor 1980 Suedia a devenit una dintre tarile in care au sosit o multitudine de imigranti din Asia si America Latina in special din Iran si Chile. De-a lungul anilor 1990, dupa destramarea guvernelor comuniste in Europa de est un nou val de imigranti a venit din fosta republica Iugoslavia. |
| |
| In anul 2006 imigratia a atins cel mai inalt nivel in istorie. Cel mai mare grup de imigranti este reprezentat de catre oamenii nascuti in Finlanda, fiind urmati de altii din Turcia, Germania, Danemarca, Norvegia, Polonia, Rusia, Iran, Irak si Iugoslavia. In total acestia reprezinta 400.000 de locuitori din totalul de 9.130.000. Totusi cea mai mare parte din acestia sunt de origine nordica: 20.162 de oameni au imigrat in Suedia in anul 2005 , dintre care mai mult de junatate erau suedezi care se reintorceau acasa, 2.494 nascuti in Danemarca, 2.793 din Finlanda si 2.425 din Norvegia, restul fiind completat de catre oameni din Asia si America Latina. |
| |
| Suedeza este limba nationala (dar nu oficiala) a Suediei, si este vorbita de majoritatea populatiei. Suedeza apartine ramurei limbilor germanice de nord, fiind foarte asemanatoare cu daneza si norvegiana, dar difera din punct de vedere al pronuntiei si al ortografiei. Norvegienii inteleg suedeza cu un pic de dificultate iar danezii mai greu decat norvegienii. In imprejurimile orasului Malmö (care este foarte apropiat de catre Copenhaga, capitala Danemarcei) este inregistrata zona cu cea mai mare inteligibilitate mutuala, loc in care populatia intelege ambele limbi cu usurinta fara a avea studii. |
| |
| In Suedia exista cinci limbi care sunt cunoscute drept limbi minoritare in aceasta tara (finlandeza, meänkieli, sami, romani si idis). Desi este vorbita de catre majoritatea populatiei, suedeza nu este limba oficiala in Suedia. Pe data de 7 decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru la vot, iar rezultatul a fost considerat o eroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi din 145 posibile. |
| |
| Majoritatea suedezilor, in special cei nascuti dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial inteleg si vorbesc engleza din cauza influentei anglo-americane care s-a raspandit cu usurinta dupa razboi. In scolile in Suedia, depinzand de autoritatile locale, engleza este studiata din prima clasa pana la terminarea scolii primare. Studierea sa este continuata pentru inca cel putin un an. Cea mai mare parte din elevi opteaza pentru doua limbi straine, cea de-a doua fiind spaniola, germana, franceza sau italiana. |
| |
| La inceputul secolului XX, Suedia era o tara preponderent agrara si una dintre cele mai sarace natiuni europene. Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulica), au permis o industrializare rapida, care a transformat Suedia intr-un modern stat al bunastarii. |
| |
| Actualmente Suedia este o tara industrial-agrara dezvoltata, cu o puternica industrie extractiva, siderurgica, a metalurgiei neferoase, iar constructiile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Agricultura este specializata in cresterea animalelor pentru lapte si carne (bovine, ovine, porcine, pasari) si productia de cereale (grau, orz, ovaz, secara). Se mai cultiva cartofi, sfecla de zahar, legume, plante furajere. Cea mai importanta ramura industriala este constructia de masini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcatiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras). Suedia ocupa locul 4 pe glob in industria mobilei, locul 5 in productia de cherestea si locul 7 la placi aglomerate si fibrolemnoase. Una dintre cele mai favorabile dezvoltari au cunoscut sectoarele de inalta tehnologie, precum telecomunicatiile si industria farmaceutica, orientate catre export. |
| |
| Stockholmul reprezinta un important centru industrial si comercial al Suediei (industrie constructoare de masini, electrotehnica, santiere navale, industrie poligrafica, chimica, usoara, pielarie si alimentara). |
| |
| Suedia exporta nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere si chimice, hartie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Importa combustibili, masini si utilaje industriale, fructe, legume. Comertul extern se desfasoara in special ci tarile europene ca Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Franta, Tarile de Jos, Finlanda s.a. Suedia dispune de turism de amploare, pescuit maritim, flota comerciala maritima, cai navigabile interne, cai ferate: 11.285 km, cai rutiere: 135.859 km. |
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
|
