| Norvegia este o monarhie constitutionala cu un sistem de guvernare parlamentar. |
| |
| Casa regala provine din familia princiara Glücksburg, din regiunea Schleswig-Holstein dinn Germania. Atributiile regelui Harald V sunt in mare ceremoniale, dar el este important ca simbol al unitatii nationale. Desi constitutia din 1814 acorda puteri executive importante regelui, acestea sunt aproape intotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat in numele regelui. Puterea extraordinara investita in monarhie de constitutie este totusi importanta, monarhia avand un rol important in domeniul securitatii statului, ultima oara in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Consiliul de stat este format din primul ministru si ministrii sai, numiti formal de catre rege. Guvernul trebuie sa fie confirmat de Parlament iar numirea de catre rege este o formalitate. |
| |
| Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are in prezent 169 de membri, alesi din cele 19 comitate pentru un mandat de patru ani, in conformitate cu un sistem de reprezentare proportionala. Parlamentul e impartit in doua camere Odelsting si Lagting cand e votata legislatia. Legile sunt propuse de guvern printr-un membru al Consiliului de Stat sau de un membru al Odelsting si sunt apoi votate de Odelsting si Lagting, in cazul neintelegerii repetate in cadrul Parlamentului reunit. In prezent, totusi, Lagting rareori se opune, si in general doar aproba deciziile luate in cadrul Odelsting. |
| |
| Justitia este compusa din Curtea Suprema, Høyesterett, curti de apel, districtuale si orasenesti. |
| |
| Pentru a forma un guvern, mai mult de jumatate (10 din 19 membri) din Consiliului de Stat trebuie sa apartina de Biserica Norvegiei. |
| |
| Teritoriul Norvegiei este impartit in 19 unitati administrativ-teritoriale, numite fylker. Acestea sunt: Oslo, Akershus, Østfold, Hedmark, Oppland, Buskerud, Vestfold, Aust-Agder, Finnmark, Hordaland, Møre og Romsdal, Nordland, Nord-Trøndelag, Rogaland, Sogn og Fjordane, Sør-Trøndelag, Telemark, Troms, Vest-Agder. |
| |
| Tara cu economie puternic dezvoltata, bazata pe industrie diversificata, pe servicii in transporturi si comert. PIB (1992): 35% industrie, 62% servicii, 3% agricultura. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) si de un substantial potential hidroenergetic, in baza carora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oteluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale in ascensiune: constructii de masini (nave, echipamente si utilaje electrotehnice, masini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hartiei, industria chimica (ingrasaminte azotoase, carbid), textila si de confectii, alimentara (produse lactate, margarina, conserve de carne si de peste). In agricultura predomina cresterea animalelor (bovine, porcine, ovine), productia de cereale (orz, ovaz, secara) si de cartofi. Pescuit intens (se vaneaza balene). Exporta petrol, gaze naturale, echipamente industriale si de transport, nave maritime, metale, produse textile si alimentare (din peste, carne). Importa mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Comert cu Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca. Cai ferate: 4026 km. Cai rutiere 90174 km. Cai navigabile interne. Flota maritima de mare capacitate. |
|
