| Japonia este, in general, considerata o monarhie constitutionala, bazata in mare parte pe sistemul britanic si avand puternice influente ale unor tari din Europa continentala legea civila, cum ar fi Germania si Franta. De exemplu, guvernul japonez a stabilit Codul Civil, Minpo, facand referinta la Codul Civil francez din 1896. Impreuna cu modificarile din al 2-lea Razboi Mondial, codul ramane valabil chiar si in ziua de azi in Japonia. |
| |
| Constitutia Japoniei specifica faptul ca "cel mai inalt organism de putere in stat" este parlamentul bicameral, Dieta Japoniei. Dieta consta din Camera Reprezentantilor (Camera inferioara sau Shugi-in) cu 480 de locuri, aleasa prin vot popular, la fiecare patru ani sau la dizolvare, si o Camera a Consilierilor (Camera superioara sau Sangi-in) de 242 de locuri, ai carei membri alesi popular au mandate de sase ani. Exista vot universal pentru adulti (peste 20 de ani), cu vot secret pentru toate oficiile elective. |
| |
| Cabinetul este compus dintr-un Prim Ministru si ministri de stat, si raspunde direct Dietei. Primul Ministru trebuie sa fie membru al Dietei si este desemnat de colegii sai. Primul Ministru are puterea de a numi sau demite ministri, majoritatea acestora fiind, obligatoriu, membri ai Dietei. Partidul Liberal Democrat (PLD) este la putere din 1955, cu exceptia unui guvern de coalitie, format de partidele de opozitie in 1993; cel mai mare partid de opozitie este Partidul Democrat din Japonia, de orientare liberal-socialista. |
| |
| Japonia este stat membru ONU si un membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, si-a castigat si statutul de membru permanent al "G4 Nations" (Grupul celor Patru Natiuni). |
| |
| Casa Imperiala a Japoniei este condusa de Imparatul Japoniei. Constitutia Japoniei defineste imparatul ca "simbol al statului si al unitatii poporului". El executa datorii ceremoniale si nu are putere reala, nici macar in situatii de urgenta. Suveranitatea este pusa in mainile poporului japonez prin constitutie. Desi statutul sau oficial este disputat, la ocazii diplomatice, imparatul tinde sa se comporte (doar daca are sustinere publica) ca si cum ar fi sef de stat. In 2006, Japonia este singura tara din lume condusa de un imparat. Floarea familiei imperiale japoneze este crizantema. Palatul Imperial din Tokyo este principala resedinta a imparatului. |
| |
| Vegetatia se incadreaza in subregiunea floristica Chino-Japoneza. Caracteristic pentru aceasta zona sunt padurile temperate umede si cele umede subtropicale. Cele temperate sunt reprezentate prin paduri de conifere, de foioase etc., iar cele subtropicale prin magnolii, bambusi, liane, etc. |
| |
| Fauna apartine subregiunilor Euro-Siberiana si Chino-Manciuriana (ursul japonez, maimuta japoneza, cocosul japonez). Diversitatea si unicitatea peisajului arhipeleagului japonez a determinat considerarea a numeroase regiuni drept parcuri nationale. |
| |
| Japonia este o tara insulara, fiind alcatuita din aproximativ 3000 de insule, dintre care cele mai mari (de la nord la sud) sunt: Hokkaido, Honshu, Shikoku si Kyushu. Japonia are un relief muntos, aproximativ 80% din suprafata este ocupata de munti cu varfuri inalte, uneori depasind 3000 metri, fiind inconjurati de vai adanci, care formau in trecut bariere impotriva cotropitorilor. |
| |
| In Japonia se afla cea mai mare zona urbana din lume. Conform statisticilor publicate de ONU, aglomerarea metropolitana din jurul capitalei nipone se afla pe primul loc in lume ca numar de locuitori, incepand din anii 1950, si se preconizeaza ca va ocupa acest loc si in deceniile urmatoare. In anul 2005 zona metropolitana Tokyo avea aproximativ 35 de milioane de locuitori, depasind zonele Ciudad de M?xico si New York, amandoua cu aproximativ 19 milioane de locuitori. |
| |
| Principalele religii din Japonia sunt Budismul si Sintoismul. Totusi, majoritatea japonezilor nu sunt adeptii unei singure religii, ci incorporeaza in viata lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, intr-un proces numit sincretism. Invataturile budiste si sintoiste sunt adanc incorporate in viata zilnica din Japonia, desi japonezii pot sa nu isi dea seama de acest lucru. In general, este dificil pentru cei necunoscatori sa separe religia "adevarata" japoneza de superstitiile si ritualurile de zi cu zi, iar majoritatea japonezilor nu isi pun problema sa le separe. |
| |
| Sistemul educational obligatoriu a fost introdus in Japonia in anul 1872, ca rezultat al restaurarii Meiji. Din 1947, educatia obligatorie consta in scoala primara si gimnaziul, care dureaza 9 ani, (de la varsta de 6 la 15 ani). Aproape toti copiii isi continua educatia la un liceu, care dureaza trei ani, iar 96% din absolventii de liceu merg mai departe la universitate, post liceale, scoli de meserii sau alte institutii de invatamant. |
| |
| Limba japoneza face parte din familia limbilor aglutinante si reflecta structura ierahica a societatii japoneze, cu forme verbale si cuvinte specializate in vocabule care indica statutul social al vorbitorului sau ascultatorului. Lingvistii nu au cazut de acord daca japoneza e o limba altaica, o ruda a limbii coreene sau o limba izolata. |
| |
| Japoneza incorporeaza multe elemente straine. Sistemul japonez de scrierea foloseste caracterele chinezesti kanji si doua seturi de silabare, pornind de la forme simplificate ale unor caractere chinezesti. Desi unele cuvinte sunt native, altele au fost imprumutate sau derivate din chineza. In perioada moderna, limba japoneza a imprumutat masiv cuvinte din mai multe limbi europene, din limba engleza, in special . |
| |
| Cultura japoneza a evoluat foarte mult de-a lungul secolelor de la forma ei originara, cultura Jomon la un hibrid contemporan, care combina influente din tari din Asia, Europa si America. |
| |
| Initial, China si Coreea au avut o influenta puternica asupra dezvoltarii culturii Yayoi incepand cu anul 300 I.H. si culminand cu introducerea culturilor de orez, ceremonialului funerar, a olaritului, picturii, scrisului, poeziei, etichetei de curte, a limbii chineze scrise si a budismului Mahayana pana in secolul VII A.D. |
| |
| In lunga ei era medievala, Japonia si-a dezvoltat o cultura unica, printr-o diversificare treptata a tuturor artelor: (ikebana, origami, ukiyo-e), mestesuguri (papusi, articole lacuite, oale), dans traditional, teatrul kabuki, No, bunraku, rakugo), traditii diverse ( onsen, sento, ceremonia ceaiului, arhitectura, gradini, sabii ), si bucatarie. |
| |
| Odata cu mijlocul secolului al XIX-lea au inceput sa prevaleze influentele vestice, cea americana devenind dominanta dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial (1945). Aceste influente sunt vizibile in cultura populara japoneza contemporana, care combina influentele asiatice, europene si, incepand cu 1950, americane. Deopotriva, in tara sau in strainatate, japonezii au cucerit recunoasterea internationala in domeniul modei, cinematografiei, literaturii, al programelor de televiziune, al jocurilor video sau pe computer, dar si al muzicii. De asemenea, japonezii sunt recunoscuti ca cei mai mari cheltuitori din lume pe bunuri de lux. |
| |
|
