| Egiptul este cea mai populata tara a Africii cu o populatie de apoximativ 78,5 milioane de persoane. Majoritatea populatiei este concentrata de-a lungul Nilului, fiind in proportie de 80% de religie islamica, restul fiind crestini(in pincipal copti)- 17%. |
| |
| Economia Egiptului este dependenta in principal de turism, exporturile de petrol si de cei peste 5 milioane de egipteni care lucreaza in strainatate, preponderent in Arabia Saudita, Golful Persic si Europa. O sursa importanta de venituri este ajutorul financiar acordat de S.U.A. in mod permanent dupa incheierea pacii intre Egipt si Israel. Activitatea principala a populatiei este agricultura. Prima sursa de venituri a tari este turismul (asa numita "pensie a lui Ramses"), care aduce 8 miliarde de dolari anual. De aceea autoritatile duc campanii sustinute pentru a explica populatiei importanta turismului, si astfel a descuraja terorismul islamic care a afectat in ultimii ani aceasta activitate economica vitala. O alta sursa de venituri este ... "pensia lui Ferdinand", adica banii obtinuti pentru permisiunea de trecere a vaselor comerciale prin canalul de Suez (Ferdinand De Lesseps este francezul care a construit canalul) - aprox. 2 miliarde de dolari anual. Si inca o alta sursa importanta de venituri este si "pensia lui David", referire la ajutorul financiar pe care Statele Unite il acorda anual tarii ca urmare a incheierii pacii la Camp David in 1978 - alti 2 miliarde de dolari anual, desi ajutorul american depaseste cel mai adesea aceasta cifra. |
| |
| Construirea barajului de la Aswan in 1971 si a lacului Nasser rezultat in urma acestuia au alterat pozitia Nilului in agricultura si ecologia Egiptului. O populatie in continua crestere (cea mai mare din lumea araba), teren arabil limitat si dependenta de Nil determina suprataxarea resurselor si stres social. |
| |
| Guvernul a incercat sa pregateasca economia pentru noul mileniu prin reforme economice si investitii masive in comunicatii si infrastructura, finantate cu fonduri americane. Egiptul este cel de-al doilea beneficiar de asemenea fonduri din partea Statelor Unite dupa Israel. Conditiile economice incep sa se imbunatateasca considerabil dupa o perioada de stagnare datorita adoptarii unor politici liberale de catre guvern cat si datorita veniturilor din ce in ce mai ridicate din turism si a bursei de valori. |
| |
| Egiptul este republica din 18 iunie 1953. Hosni Mubarak este presedintele republicii din 14 octombrie 1981, urmandu-i in functie lui Anwar Sadat. Mubarak este in prezent la al cincilea mandat in fruntea tarii. Este liderul Partidului National Democrat, in prezent la putere. Ahmed Nazif a fost ales in functia de prim-ministru in 9 iulie 2004 in urma demisiei lui Ateb Obied. |
| |
| Egiptul are (dupa reformele din 2005) un sistem prezidential multipartit unde puterea executiva este impartita intre presedinte si prim-ministru. Alegeri prezidentiale si parlamentare sunt organizate in mod frecvent, ultimele fiind tinute in 2005, dar ca in toate statele arabe ele sunt formale, regimul politic fiind o dictatura a unui singur partid. Partidele au dreptul sa propuna candidati in alegeri doar in masura in care sunt recunoscuti de puterea politica, fapt care exclude atat reformatorii modernizatori si secularisti, cat si partidele islamiste. Organizatiile non-guvernamentale internationale si-au manifestat in mod repetat ingrijorarea in privinta libertatii de expresie si a interventiei guvernului in alegerile locale. Minoritatile etnice sunt barbar discriminate, coptii (care sunt crestini) neavand dreptul sa ocupe functii in administratie, iar dreptul de acces in universitati este limitat; cand vor sa-si construiasca sau macar repare lacase de cult trebuie sa primeasca o aprobare din partea statului (decretul Hamayuni, care dateaza din epoca otomana), fapt foarte improbabil, si cand totusi o primesc, sunt victimele atacurilor grupurilor de radicali musulmani, care le ard bisericile. Ei nu au dreptul la emisiuni radio sau TV religioase. Coptii sunt victimele convertirilor fortate a fiicelor lor (legea musulmana nu permite decat convertirea de la alta religie la islam, niciodata invers). "Profilajul", care este reprimat in tarile democratice, este practica legala in Egiptul de azi, unde pe documentele de identitate este specificata religia posesorului. Legea permite emiterea de formulare de angajare cu rubrica unde se cere precizarea religiei candidatului. Mass media este adesea sursa unor campanii de ura contra acestei minoritati, care se soldeaza cel mai frecvent cu "pogromuri". Statulul femeilor este si el unul de cetatean de mana a doua: pentru ca legislatia este influentata de legea islamica (shariah), o femeie nu poate obtine un pasaport sau o viza fara acordul sotului ei, anumite meserii fiindu-le interzise. Conform statisticilor ministerului sanatatii, o femeie din doua este batuta de catre sotul ei, iar legile de protectie, desi exista, sunt inaplicabile pentru ca cer, in mod absurd, un martor ocular altul decat victima. Asa numitele "crime de onoare" care sunt moneda curenta in toata lumea musulmana, sunt mai putin pedepsite decat alte crime. O femeie crestina care se casatoreste cu un musulman trebuie sa-si creasca copiii conform shariah, ea fiind obligata sa urmeze cursuri religiose islamice. Musulmancele nu au voie sa se casatoreasca cu un crestin sau evreu. Legile Egiptului permit poligamia, fapt ce are efecte perverse: un studiu realizat de centrul Ibn Khaldun interogand 500 de femei egiptene, a aratat ca unul dintre motivele principale pentru care femeia egipteana doreste sa aiba copii este faptul ca asta face mai improbabila repudierea (permisa de legea islamica) si poligamia. (64 la suta). Ca in aproape toate tarile islamice, femeia are dreptul la jumatate din mostenirea la care este indreptatit legal un barbat: astfel ca atunci cand o fiica unica isi mosteneste parintii, ea va imparti mostenirea cu unchii ei. |
| |
| Resedinta permanenta a Ligii Statelor Arabe este Cairo. Egiptul a fost primul stat arab care a incheiat pacea cu Israelul prin semnarea tratatului de pace Israelo-Egiptean la Camp David in 1978, fapt ce i-a atras ura celorlalte state arabe, care l-au si sanctionat de altfel, muncitorii egipteni fiind trimisi acasa din statele petroliere ale Golfului. Acelasi lucru s-a repetat si cand regimul egiptean s-a aliniat politicii americane in timpul primului razboi din Golf contra Irakului. Un alt drept calcat in picioare de catre autoritati este libertatea presei: ca in Romania de alta data, in Egiptul contemporan exista un oficiu al cenzurei sub privirile caruia trec toate publicatiile ca si toate formele de expresie artistica. Anumite subiecte raman tabuu, fie ca acestea sunt de natura critica la adresa regimului, fie ca abordeaza subiecte sensibile pentru societatea patriarhala musulmana, cum este critica religiei sau oamenilor religiei. De altfel, ca in multe alte state musulmane, functioneaza o politie a viciului (sau moralei), numita Adab. In cadrul acestei politii exista, de exemplu, un departament care se ocupa cu dansatoarele din buric, insa tot ea are sub control si presa, radioul, televiziunea, in ce priveste chestiunea "moralei" in sens musulman. Astfel, in Egipt exista tot timpul 2 cozi, una pentru barbati, alta pentru femei. In metroul cairiot exista vagoane rezervate femeilor, iar daca de exemplu intr-un lift se afla deja 2 femei singure, barbatul egiptean va refuza sa se urce. |
| |
|
|
