Populata la inceput in mod exclusiv de populatie aborigena, Canada a fost fondata sub forma unei uniuni de colonii britanice, unele dintre ele transformate din foste colonii franceze. Ca forma de organizare statala, Canada este, din 1867, un dominion britanic, deci o monarhie constitutionala.
In realitate, Canada si-a obtinut independenta de Marea Britanie in mod pasnic, printr-un proces gradual inceput cu intemeierea Canadei in 1867 si definitivat in 1982, cand Canada a obtinut dreptul de a-si modifica propria constitutie. Cele mai importante trei acte normative care au consolidat independenta sunt:
- British North America Act (Documentul ce ratifica independenta Canadei), 1 iulie 1867
- Statute of Westminster, 11 decembrie 1931
- Canada Act, 17 aprilie 1982
In prezent, Canada este un stat independent, care functioneaza ca o democratie parlamentara si monarhie constitutionala bine articulata, sef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al carei reprezentant local este Guvernatorul General al Canadei, Michaëlle Jean. Seful guvernului este primul ministru al Canadei, actualmente Stephen Harper.
Canada se autodefineste ca fiind o natiune bilingva si multiculturala. Engleza si franceza, vorbite de 56,3% si respectiv 28,7% din populatie, sunt ambele limbi oficiale. Pe 7 iulie 1969, Legea limbilor nationale a pus franceza pe picior de egalitate cu engleza la nivelul guvernului federal. Astfel a fost initiat procesul care a permis redefinirea Canadei ca o natiune bilingva. La inceputul anilor 1970, Canada incepe sa adopte concepte de diversitate culturala si multiculturalism, concepte pe care multi canadieni le considera astazi ca unele dintre principalele caracteristici ale tarii.
Engleza si franceza au statut egal in tribunalele federale, in Parlament si in toate celelalte institutii federale. Publicul are dreptul, acolo unde exista cerere suficienta, sa fie deserviti de guvernul federal atat in engleza cat si in franceza. Chiar daca multiculturalismul este politica oficiala, pentru a deveni cetatean este imperativ sa poti vorbi fie engleza, fie franceza, 98% dintre canadieni putand vorbi una sau ambele dintre limbile oficiale. In pofida faptului ca natiunea ramane bilingva, majoritatea canadianilor sunt fluenti numai in engleza. Franceza este vorbita in cea mai mare parte in Québec, precum si in regiuni din New Brunswick, estul si nordul Ontario, Saskatchewan, tarmul sudic al Nova Scotia si sudul Manitoba. Dintre cei care vorbesc franceza, 85% traiesc in Québec. Franceza este desemnata ca limba oficiala in provincia Québec, unde guvernul provincial nu promoveaza folosirea englezei. New Brunswick este singura provincie oficial bilingva. Engleza este desemnata ca limba oficiala in toate celelalte provincii.
Cateva limbi aborigene detin statut oficial in Teritoriile de Nordvest (Northwest Territories). Inuktitut este limba majoritara in Nunavut si are statut oficial in acel teritoriu. Limbile neoficiale sunt deasemenea importante in Canada, unde 5.470.820 de locuitori au una dintre limbile neoficiale ca limba materna (incluzandu-i pe cei cu mai mult de o limba materna). Printre cele mai importante limbi neoficiale sunt chineza (853.745 vorbitori nativi), italiana (469.485), germana (438.080) si punjabi (271.220).
Tara industrializata si avansata tehnologic, Canada este un exportator net de energie datorita rezervelor considerabile de combustibili fosili si a generarii de energie nucleara si hidroelectrica. Economia diversificata se bazeaza mult pe abundenta resurselor naturale si a comertului extern, in special cu Statele Unite, cu care Canada are o relatie complexa si de lunga durata, relatie care poate fi descrisa ca cel mai strans si mai vast parteneriat comercial din istorie.
In anul 1565, o nava care transporta exploratori francezi s-a scufundat in Golful Hudson. Supravietuitorii, ajunsi la tarm, au intlnit indieni nativi, carora li s-au adresat prieteneste, intrebndu-i cum o duc. Apaizak obeto, au raspuns indienii, adica 'Pr ...