| Bosnia si Hertegovina formeaza un stat in sudul Europei, in Peninsula Balcanica, intre Croatia, Serbia si Muntenegru, cu doar 20 de km iesire la mare. Limite: Croatia (sud, vest, nord), Iugoslava (est, sud). |
| |
| Populatia este formata din: bosnieci (sarbi si croati musulmani) cca. 40%; sarbi (ortodocsi) 30%; croati (catolici) 20%. Cea mai mare densitate a populatiei este in nord, pe campia Savei (Posavina) si in regiunea capitalei, mai scazuta in sud. Rata natalitatii: l2,3?; a mortalitatii: 7,3?. Populatia urbana: 49%. |
| |
| Bosnia si Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Si-a castigat independenta in cursul razboaielor din anii 1990 si, in conformitate cu Acordul Dayton, este administrata de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizata si impartita din punct de vedere administrativ in doua entitati, Federatia Bosniei si Hertegovinei si Republika Srpska. |
| |
| Bosnia este principala regiune geografica a statului modern, si formeaza coloana sa vertebrala istorica. Hertegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, si a fost inclusa in numele oficial al tarii incepand cu mijlocul secolului al 19-lea. |
| |
| In conformitate cu prevederile Acordului de pace de la Dayton, Bosnia si Hertegovina este divizata in doua entitati teritoriale: Federatia Bosnia si Hertegovina reprezentand 51% din teritoriul statului si Republica Srpska, reprezentand 49% din teritoriu. Federatia Bosnia si Hertegovina este la randul sau divizata in zece cantoane. Exista de asemenea, orase cu statut administrativ propriu: Sarajevo, Mostar, Tuzla si Banja Luka. Disitrictul federal Brcko a fost creat printr-o decizie arbitrara si reprezinta un teritoriu aflat sub autoritatea guvernului central. |
| |
| In mod traditional, incepand din perioada Evului Mediu, populatia Bosniei-Hertegovina a fost divizata in trei comunitati: musulmana, ortodoxa si catolica. Incepand din secolul XIX. catolicii s-au identificat cu croatii iar ortodocsii cu sarbii. Autodefinirea populatiei musulmane a fost un proces mai lent, care a culminat cu recunoasterea poporului musulman, ca popor constitutiv al Republicii Federale Iugoslavia in anul 1971. In anul 1993, Congresul intelectualilor a recomandat schimbarea denumirii de musulman in bosniac, denumire utilizata in prezent. |
| |
| Bosnia-Hertegovina a fost statul cel mai afectat de razboaiele din fosta Iugoslavie din anii '90 ai secolului trecut. Conform datelor estimative ale ONU, razboiul din 1992-1995 a determinat deplasarea a 2 milioane de persoane (de toate etniile si nu predominant bosniaci musulmani cum s-a sustinut in timpul razboiului) si a cauzat moartea a 100.000 de persoane, civili si militari. |
| |
| Ultimul recensamant din Bosnia-Hertegovina a avut loc in anul 1991 inainte de izbucnirea raazboiului. Conform datelor acelui recensamant, Bosnia-Hertegovina avea o populatie de 4.354.911 locuitori, din care 43,7% erau bosniaci, 31,3% sarbi, 18,7% croati si 5,5% iugoslavi. |
| |
| Dupa razboi nu a mai avut loc nici un recensamant si nu este previzibil ca in viitorul apropiat sa fie organizat unul deoarece ar afecta raporturile de forta dintre cele trei comunitati. In mod traditional, comunitatile s-au identificat prin apartenenta la o religie: bosniacii sunt musulmani, sarbii crestin ortodocsi, membri ai Bisericii Ortodoxe Sarbe, iar croatii sunt romano-catolici. |
| |
|
| |
|
|
