| Numele Angola este o derivare portugheza a cuvantului Bantu N’gola, care era titlul traditional al regilor Imparatiei Quimbundos in secolul XVI, cand tara a fost colonizata de catre Portugalia. |
| |
| Ramura executiva a guvernului este compusa din Presedinte, Prim Ministru, si Consiliul Ministrilor. La moment, puterea politica este concentrata in Presedintie. Consiliu Ministrilor, compus din toti ministrii si vice-ministrii guvernului, se intalneste regular pentru a descuta afacerile politice a tarii. Guvernatorii celor 18 provincii sunt numiti de catre Presedinte. Legea Constitutionala din 1992, descrie structura guvernului si declara drepturile si datoriile cetatenilor. Sistemul juridic e bazat pe legea portugheza si cea de cutuma, este slaba si fragmentata, si curtile de justitie functioneaza in doar 12 din cele 140 de municipalitati. O Curte Suprema indepleneste functia de tribunal de apel. La moment nu exista o Curte Constitutionala cu puterea de a analiza constitutionalitatea legilor tarii. |
| |
| Razboiul civil de 27 de ani a devastat institutiile politice si economice a tarii. ONU estimeaza ca 1,8 million de oameni sunt deplasati in interiorul tarii, insa in general e acceptat ca 4 milioane de oameni sunt afectati de razboi. Conditiile de viata zilnice prin toata tara si in special in Luanda (cu o populatie de ca. 4 milioane) reflecta lipsa infrastructurii si a multor institutii sociale. Criza economica in care la moment se afla tara nu permite alocarea fondurilor pentru institutii sociale cruciale. Multe spitale duc lipsa de echipament si medicamente, multe scoli nu detin manuale, si multi lucratori a statului nu uneltele necesare pentru indeplinirea functiilor sale. |
| |
| Presedintele a anuntat ca alegeri democratice vor avea loc in 2006. Aceste alegeri vor fi primele din 1992 si vor selecta noul presedinte si noua Adunare Nationala. |
| |
| Economia Angolei se afla intr-o stare instabila din cauza razboiului indelungat. In ciuda resurselor sale naturale, PIB-ul tarii e unul din cele mai joase in lume. Agricultura de subsistenta e cea mai importanta activitate economica in care participa 85% din populatie. Productia petrolului formeaza o parte cruciala din economie, fiind responsabila pentru 45% din PIB si 90% din exporturi. Controlul industriei petroliere este detinut de catre Grupul Sonangol, un conglomerat controlat de catre guvernul tarii. In pofida acordului de pace semnat in noiembrie 1994, milioane de mine au ramas pe teritoriul Angolei. De asemenea violenta a ramas o posibilitate in ariile rurale si din aceasta cauza multi fermeri refuza sa se intoarca la domiciliile lor. Ca rezultat, un procentaj important din produsele alimentare ale tarii trebuie sa fie importate. Totusi, cu toate ca in 1998 a avut loc o intensificare a violentei domestice, economia Angolei a crescut cu 4% in 1999. Guvernul a introdus o noua valuta in 1999, inclusiv o bancnota de 1 si 5 kwanze. O crestere in productia de petrol promite sa ridice economia din 2000, insa continuarea luptelor a descurajat investitiile in alte sectoare. Cu sosirea pacii in 2002, o relatie strategica cu China a fost creata, si astfel investitii importante din partea companiilor chineze au fost facute in economia Angolei, cel mai recent in sectorul metalurgic. |
| |
| Angola contine trei grupuri etnice principale, fiecare vorbind o limba Bantu: Ovimbundu 37%, Kimbundu 25%, si Bakongo 13%. Alte grupuri sunt Chokwe (sau Lunda), Ganguela, Nhaneca-Humbe, Ambo, Herero, si Xindunga. Adaugator, 2% din locuitorii tarii sunt mestiço (persoane de origina mixta africana si europeana), si un procent din populatie este compus din albi, majoritatea fiind de origina portugheza (cu o populatie de 30.000). Portugheza e limba oficiala si cea mai raspandita limba din tara, fiind vorbita de catre doua treimi din populatie, si cunoscuta ca o limba secundara de mai multe persoane. |
| |
|
|
